Am ramas dator cu prima experienta la
Teatru Labirint. Este memorabila, deoarece esti legat la ochi si ghidat spre diverse incaperi, urci scari, cobori scari, auzi voci si zgomote, replici si sunete, care-ti amintesc de anii copilariei, jocuri, povetele mamei, dar si de faptul ca ai crescut si trebuie sa te decizi ce sa faci in viata.
Tensiunea este sporita si de chestionarul de la inceput, in care esti intrebat care-ti sunt fricile, daca te temi de intuneric, inaltime, sobolani, viermi, serpi etc. Nimic de-a face cu toate acestea, dar legat la ochi nu stii la ce sa te astepti si toate simturile sunt in alerta maxima, captand mai bine mesajele de tot felul.
De cateva ori esti dezlegat la ochi, pentru a vedea o camera a copilariei, cu papusi si poze. Sau pentru a-ti intipari in minte mesajele pe care actorii ti le rostesc sau pe care le vezi scrise pe hartiile imprastiate pe jos.
Intr-un final auzi si zgomotele orasului, tot legat la ochi. Atunci mi-am adus aminte ca, pe vremea liceului, Casa Studentilor din Craiova avea si o terasa la etaj, unde se tinea uneori discoteca :) Hehehe, chiar am calatorit in timp ajungand acum pe acea terasa:)
In tot acest timp trebuie sa ai incredere in necunoscutul care te ghideaza in necunoscut tinandu-te de mana. Interesant, nu-i asa?
La finalul calatoriei prin labirint esti rugat sa raspunzi la cateva intrebari, rememorand astfel traseul.
Mi-a placut si nu cred sa fi fost singurul, avand in vedere ca lista participantilor a dus evenimentul pana la ora 01:00. Abia astept sa vad pozele si filmele facute de organizatori.
Spor descoperitor!Etichete: Craiova, Craiova Capitala Culturala Europeana 2021, cultura, educatie
